Magnototerapie

Ce înseamnă magnetodiaflux?

Este o procedură care folosește câmpuri electromagnetice generate de curenți de joasă frecvență (50 sau 100 Hz). De asemenea, utilizează efectele terapeutice ale câmpului magnetic în aplicații generale sau locale asupra.țesuturilor, care are drept scop scăderea procesului inflamator articular și abarticular, scăderea contracturii musculare antalgice și creșterea pragului cortical la durere.

Câmpul magnetic uniform este realizat de o bobină circulară, mare, înăuntrul căreia este așezat pacientul. Mai nou există și posibilitatea creării unui câmp magnetic mai.mic, folosit doar pentru anumite regiuni, de exemplu, strict pentru regiunea cervicală.

Cum acționează magnetoterapia în corp?

Diferite studii in vitro au demonstrat capacitatea câmpurilor magnetice neionizante de a avea un rol important în diferite forme de cancer. În plus, aceste studii au mai arătat că magnetoterapia este o formă relativ sigură de tratament, câmpurile magnetice acționând selectiv asupra țesuturilor bolnave.

Testele clinice au demonstrat că terapia cu magneți are, într-adevăr, efectul de reducere a senzației dureroase. Magneții penetrează adânc țesuturile și creează un câmp magnetic care energizează, alcalinizează și oxigenizează, îmbunătățind funcția sistemului imunitar și capacitățile de vindecare ale organismului.

Polaritățile magnetice pozitive și negative au efecte diferite asupra sistemelor biologice.

Magneții pot fi utilizați în terapia antitumorală, datorită capacității de stopare a dezvoltării celulelor canceroase. De asemenea, studiile au arătat că terapia poate fi utilizată și în tratamentul artritei, glaucomului, infertilității și a bolilor legate de îmbătrânire.

Valoarea biologică a oxigenului este mărită sub influența unui câmp electromagnetic negativ, acesta determinând atragerea oxigenului din sânge în celula, sub influența ADN-ului încărcat negativ. Câmpul electromagnetic negativ nu afectează în niciun fel echilibrul pH, menținând.balanța alcalină care, la rândul ei, stimulează prezența unei cantități mai mari de oxigen în corp.

În ce constă tratamentul prin magnetodiaflux?

Magneții metalici se aplică pe piele sau aproape de piele, fie direct, fie sub formă de brățări, coliere, centuri sau sub forma unor pachete care se aplică în zona cu probleme.

Efecte magnetodiaflux

• Efectul analgezic al terapiei magnetice este rezultatul diferitelor efecte.biologic ducând la crearea de antiinflamatoare naturale, produse în țesutul organismului uman.
• Terapia magnetică relaxează mușchii, îmbunătățește circulația sanguină localizată, relaxând astfel mușchii din jurul vaselor de sânge care, la rândul lor se dilată.
• Eliberarea endorfinelor acționează prin eliminarea durerii
• Hiperemia și creșterea fluxului sanguin contribuie la efectul antiinflamator.

Efectul câmpului magnetic asupra organismului uman este foarte complex, având efecte asupra schimburilor de substanțe între celule, implicit asupra metabolismului, de asemenea efecte endocrine şi asupra sistemului nervos vegetativ.

Efecte bune în stres şi oboseală cronică şi recuperare medicală ortopedică (ex. status post fracturi).

Sub acţiunea câmpului magnetic se produc efecte favorabile care conduc la accelerarea proceselor de reparaţie în cicatrizarea plăgilor, calusarea fracturilor, vindecarea necrozelor şi rănilor, indiferent de etiologie.

Indicații magnetodiaflux

Afecțiuni reumatismale – reumatism cronic degenerativ (poliartroze, spondiloze, gonartroză sau coxartroză), reumatism abarticular (tendinite, tenosinovite, bursite, miozite, fibrozite), reumatism inflamator cronic (poliartrită reumatoida, spondilită anchilozantă, sindromul Reiter, artropatia psoriazică, artropatiile enteropatice)

Sechele posttraumatice – plăgi, contuzii, hematoame musculare, entorse, stări după rupturi musculotendionoase, sechele postfracturi membre, consolidarea fracturilor (s-a dovedit clinic, în urma multor cercetări, că magnetodiafluxul crește cu 18% depunerea calciului în os și determină consolidarea fracturilor mai repede decât în mod obișnuit)

Afecțiuni neuropsihice – nevroze și distonii neurovegetative, afecțiuni organice ale sistemului nervos (sindrom spastic, hemiplegii, Parkinson, paraplegii, sindroame excitomotoare, infirmitate motorie)

Afecțiuni cardiovasculare – bolile vasculare periferice funcționale (sindrom Raynaud, acrocianoza), bolile vasculare periferice organice (trombangeită obliterantă, arteroscleroză obliterantă și arteriopatia), ateroscleroză cerebrală, hipertensiunea arterială

Afecțiuni respiratorii – astmul bronșic, bronșită cronică astmatiformă, traheobronșită spastică, astmul nevrotic

Afecțiuni digestive – ulcer gastroduodenal, gastrite cronice, enterocolopatia cronică nespecifică, sindrom de colon iritabil, dischinezii biliare

Afecțiuni endocrine – diabet zaharat în formele insulino-independente

Afecțiuni ginecologice – dismenoreea funcțională, tulburări menstruale funcționale (hipermenoreea, menometroragia funcțională, hipo sau oligomenoreea), metroanexite cronice nespecifice, cervicite cronice nespecifice, tulburările de menopauză și perimenopauză.